Dictionar

Rezultate principale (Activitate):

Activitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activité, lat. activitas)

1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acţiune, ocupaţie.

2. situaţie a unui ofiţer care face parte din cadrele active ale armatei.

3. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanţe radioactive.

4. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacţie.

5. ~ solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanţe, erupţii etc.) în păturile exterioare ale Soarelui.


Rezultate secundare (Activitate):

Abstractivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. abstractivité)

1. aptitudinea de a abstrage.


Atractivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Atraktivität)

1. însuşirea a ceea ce este atractiv.


Hiperactivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. hyperactivity)

1. creştere, exagerare a nivelului unei activităţi.


Inactivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inactivité)

1. 1 lipsă de activitate; pasivitate.

2. suprimare a capacităţii active (2) a unei substanţe.


Neretroactivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (ne- + retroactivitate)

1. (jur.) principiul ~tăţii = principiu potrivit căruia o lege nu poate produce efecte şi pentru trecut.


Radioactivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radioactivité, germ. Radioaktivität)

1. proprietate a unor elemente de a emite, prin dezintegrare spontană, radiaţii corpusculare şi electromagnetice.


Abdica

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abdiquer, lat. abdicare)

1. a renunţa la tron, la un drept.

2. (fig.) a renunţa la ceva, a se resemna.

3. a renunţa la o activitate din cauza greutăţilor întâmpinate.


Activ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)

1. adj. care participă efectiv la o acţiune; harnic, dinamic.

2. (biol.) aflat în stare de completă funcţionare.

3. membru ~ = membru al unei organizaţii, instituţii, având obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline.

4. (mil.) în activitate.

5. (despre corpuri, substanţe) care intră uşor în reacţie.

6. (despre diateza verbală) care arată subiectul săvârşeşte acţiunea.

7. vocabular ~ = vocabular folosit în mod curent.

8. (despre operaţii, conturi, bilanţuri) care se soldează cu un profit.

9. s. n. totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, instituţii etc.; parte a bilanţului în care sunt înscrise aceste mijloace.

10. colectiv de membri pe lângă un organ de partid, pe care se sprijină în întreaga sa activitate.

11. adv. în mod activ.


Activa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. activer)

1. intr. a desfăşura o activitate intensă.

2. tr. a intensifica un proces etc.; a face (o substanţă, un fenomen) devină (mai) activ.

3. refl. a intra în cadrele active ale armatei.


Activator, -oare

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. activateur)

1. adj., s. m. (substanţă) care, adăugată unui catalizator, unui material, le intensifică activitatea; activant.

2. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermenţilor.

3. substanţă care activează fermenţii inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau ţesuturi embrionare.


Acupresură

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Akupresur)

1. acupunctură în exercitarea unei presiuni, a unui masaj la nivelul punctelor cu activitate biologică; presopunctură.


Aeromodelism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéromodélisme)

1. tehnica construirii de aeromodele.

2. activitate sportivă pentru construcţia şi lansarea aeromodelelor.