OK
X
actualism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. actualisme)
1.
principiu
de
cercetare
și
interpretare
a
istoriei
Pământului
pe
baza
comparării
fenomenelor
geologice
din
trecut
cu
cele
actuale.
actualmente
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (fr. actuellement)
1.
în
circumstanțele
actuale,
chiar
în
momentul
în
care
vorbim,
când
acționăm;
în
prezent;
acum.
anacronic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. anachronique)
1.
care
conține
un
anacronism;
fals
sau
eronat
în
raport
cu
cronologia.
2.
care
reflectă
o
epocă
trecută,
care
este
nepotrivit
cu
obiceiurile
sau
ideile
actuale.
3.
(antonim)
modern.
antecedent, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. antécédent, lat. antecedens)
1.
I.
care
precede
(cel
mai
adesea
imediat)
în
timp;
care
este
anterior.
2.
(vorbind
de
un
curs
de
apă)
care
prezintă
un
fenomen
de
antecedență.
3.
(despre
o
vale)
care
s-a
stabilit
înaintea
unei
deformări
tectonice.
4.
II.
faptă,
întâmplare
anterioară
unui
fapt,
unei
stări
actuale.
5.
~
penal
=
fapt
penal
privind
trecutul
unui
inculpat.
6.
(logică)
primul
termen
al
unei
judecăți
ipotetice;
tot
ceea
ce
poate
constitui
premisa
unei
demonstrații.
7.
prima
secțiune
a
unei
unități
melodice
structurată
binar.
8.
(muzică)
prima
expunere
tematică
într-o
lucrare
elaborată
prin
tehnica
contrapunctului.
9.
(antonime)
posterior,
subsecvent,
ulterior.
ecmnetic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. ecmnétique)
1.
ecmnezic.
2.
delir
~
=
delir
în
care
bolnavul
situează
evenimentele
actuale
în
trecut.
encrin
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. encrine)
1.
gen
de
echinoderme
fixate,
actuale
sau
fosile,
din
clasa
crinoidelor;
crin-de-mare.