Dictionar

aculturație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. acculturation)

1. complex de transformări care au loc în planul culturii ca urmare a contactului între grupuri sociale având culturi deosebite; adaptare a unui individ (grup) la o nouă cultură.
 

adhocrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ad-hoc + -craţie)

1. (în sociologia și viitorologia politică contemporană) instabilitatea cronică pe care o cunosc diferitele forme de organizare (economică și socială) ca urmare a impactului societății capitaliste dezvoltate cu revoluția științifico-tehnică.
 

ajustaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ajustage)

1. (tehn.) acțiunea de a ajusta; ajustare.
2. (spec.) mărime care măsoară exactitatea contactului fețelor a două piese care se întrepătrund.
 

anorgasmie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. anorgasmy, fr. anorgasmie)

1. incapacitate de a realiza orgasmul; lipsa orgasmului în timpul actului sexual.
 

atlantism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. atlantisme)

1. doctrină a partizanilor pactului atlantic.
 

autism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autisme)

1. tulburare psihică prin ruperea contactului cu realitatea exterioară.