Dictionar

aculeiform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aculéiforme)

1. (despre plante sau părți ale acestora) în formă de ac; aculeat.
 

aculeat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. aculeatus, /II/ fr. aculéates)

1. adj. (bot.) prevăzut cu țepi; ghimpos, țepos.
2. (bot) aculeiform.
3. (despre insecte) care are ac.
4. s. f. pl. subordin de himenoptere prevăzute cu ac: albina.
 

acantiform

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthiforme)

1. cu aspect de ghimpe; aculeiform.