Dictionar

acustic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acoustique)

1. adj. referitor la acustică.
2. s. f. ramură a fizicii care studiază natura și proprietățile sunetelor.
3. disciplină muzicală care studiază sunetele și legile perceperii lor.
4. calitate a audiției sunetelor într-o încăpere.
 

acustician, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. acousticien)

1. specialist în acustică.
2. profesionist care se ocupă de corectarea deficiențelor funcției auditive prin intermediul dispozitivelor mecanice și electroacustice; audioprotezist.
 

ACUSTICO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (grec. akoustikos „relativ la auz”)

1. „auz, sunet”.
 

acusticofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. acousticophobia, fr. acousticophobie)

1. teamă patologică față de sunete; frică de zgomot.
 

acusticogramă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. grec. ἀκουστικός, akoustikos „relativ la auz” + grec. γράμμα, grámma „linie, literă, desen, figură”)

1. înregistrare grafică a intensității și frecvenței sunetelor.
 

acustic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acoustique)

1. adj. referitor la acustică.
2. s. f. ramură a fizicii care studiază natura și proprietățile sunetelor.
3. disciplină muzicală care studiază sunetele și legile perceperii lor.
4. calitate a audiției sunetelor într-o încăpere.
 

acustician, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. acousticien)

1. specialist în acustică.
2. profesionist care se ocupă de corectarea deficiențelor funcției auditive prin intermediul dispozitivelor mecanice și electroacustice; audioprotezist.
 

amplifica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. amplificare, fr. amplifier)

1. tr., refl. a (se) mări, a (se) dezvolta; a (se) intensifica.
2. (mat.) a forma o fracție de aceeași valoare cu fracția dată prin înmulțirea numărătorului și a numitorului cu același număr.
3. tr. a intensifica, a mări (valori electrice, acustice, optice).
 

audiofon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. audiophone)

1. aparat acustic la hipoacuzici pentru amplificarea sunetelor.
 

avertizor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. avertisseur)

1. adj. care avertizează.
2. s. n. aparat care semnalează optic sau acustic un pericol.
 

aviofon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aviophone)

1. tub acustic care permite membrilor echipajului de la bordul unui avion să comunice între ei.