acantoliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acantholyse)

1. (med.) slăbire a aderenței reciproce dintre celulele epiteliului malpighian al epidermei.

asfaltogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. asphaltogène)

1. care produce asfalt.
2. acizi ~i = partea tensioactivă a bitumului și ajută la creșterea aderenței acestuia la suprafața agregatelor minerale.

cardioliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cardiolyse)

1. (med.) îndepărtare chirurgicală a aderențelor pericardice, după rezecția costală.

compact 3, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. compact, lat. compactus)

1. îndesat, dens.
2. (despre fard) care reunește calitățile fondului de ten și ale pudrei ce îl constituie.
3. (poligr.) caractere ~e = litere aldine.
4. (fig.) întunecat, întunecos.
5. (mat.) mulțime ~ă = mulțime care conține punctele ei aderente; interval ~ = interval închis.

derapa

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déraper)

1. (despre vehicule) a aluneca într-o direcție deviată, în lipsa unei aderențe suficiente.
2. (despre ancoră) a se deplasa pe fundul apei, datorită vântului, valurilor care acționează asupra navei.
3. (despre avioane) a se deplasa lateral la aterizare sau în timpul unui viraj cu înclinare laterală prea mică.
4. (schi) a practica o glisadă laterală voluntară.
5. (fig.; despre o situație) a se schimba defavorabil și neprevăzut.

perianexită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. périanexite)

1. inflamație cu aderențe a ovarelor și trompelor uterine.