Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aristotélisme)
1. concepţie filozofică a lui Aristotel, care, având ca punct de plecare recunoaşterea primordialităţii naturii faţă de cunoaştere, arată că generalul există în lucrurile individuale, că esenţa există în obiecte şi că adevăratele „substanţe” sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simţuri.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. calomniateur)
1. I. care cuprinde o calomnie; care calomniază; calomnios.
2. II. persoană care calomniază, care vorbește pe cineva de rău pe nedrept, care spune lucruri neadevărate despre cineva, care discreditează pe cineva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. conjonction, lat. coniunctio)
1. parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziţii sau cuvinte cu aceeaşi funcţie sintactică.
2. (log.) conectiv („şi”) caracterizat prin aceea că expresia alcătuită cu ajutorul său este adevărată numai dacă toate propoziţiile componente sunt adevărate şi falsă, când cel puţin una dintre componente este falsă.
3. figură de stil care enunţă o observaţie din asocierea unor aspecte de viaţă contradictorii.
4. poziţie a doi aştri care, la un moment dat, au aceeaşi longitudine cerească.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dissimuler, lat. dissimulare)
1. a-şi ascunde adevăratele gânduri, sentimente etc., dându-le aparenţe înşelătoare; a masca, a camufla.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. équivalence)
1. însușire a tot ceea ce este echivalent; egalitate de valoare, de semnificație etc.
2. (log.) relație între două enunțuri sau judecăți care sunt adevărate sau false împreună.
3. (mat.) relație simetrică, reflexivă și tranzitivă între elementele unei mulțimi.
4. simptom care substituie un altul obișnuit pentru o anumită boală.
5. manifestare patologică la epileptici, care înlocuiește crizele propriu-zise.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exclusion)
2. (fiz.) principiul ~ii = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan același ansamblu de numere cuantice.
3. (log.) relație între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate.