Dictionar

Rezultate secundare (Adevărurile):

Maieutică

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. maïeutique, gr. maieutike)

1. (la Socrate) arta de a scoate la iveală în discuţiile filozofice, prin întrebări dibace, adevărurile pe care se presupune interlocutorul le-ar poseda fără să-şi dea seama.


Metamatematic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. métamathématique)

1. adj. referitor la matematică.

2. s. f. ştiinţă care studiază teoriile şi adevărurile matematice din punctul de vedere al logicii matematice.