Dictionar

Rezultate secundare (Administraţia):

Aerarium

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. aerarium)

1. tezaurul public şi administraţia banilor publici în vechea Romă.


Brigadier, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. brigadier)

1. conducător şi organizator al activităţii unei brigăzi (1).

2. muncitor dintr-o asemenea echipă.

3. tehnician din administraţia pădurilor care conduce o brigadă (4).


Canton

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canton)

1. clădire construită lângă o şosea sau cale ferată, pentru semnalizare, protecţie şi supraveghere a drumurilor respective; locuinţa cantonierului.

2. unitate de supraveghere, întreţinere şi urmărire a lucrărilor din cadrul unui sistem de desecare, irigaţii, baraje etc.

3. sector al unui drum.

4. unitate în administraţia pădurilor, în care activează pădurarul; locuinţa acestuia.

5. unitate teritorial-administrativă în unele ţări (Elveţia, Franţa).

6. (arhit.) una dintre cele patru ogive care compun o boltă în cruce.

7. (herald.) piesă de formă pătrară, a noua parte dintr-un scut, într-un colţ al acestuia.


Curie 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. curia)

1. unitate religioasă, militară şi politică la romani, subdiviziune a triburilor primitive.

2. loc unde se aduna această unitate.

3. edificiu destinat şedinţelor corpurilor constituite ale municipiilor romane.

4. senatul municipiilor.

5. administraţia pontificală a bisericii catolice.


Decurion

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. decurio)

1. comandant al unei decurii (1).

2. membru al senatului într-un municipiu sau o colonie, în Imperiul Roman.

3. şef de serviciu în administraţia palatului imperial, la sfârşitul Imperiului Roman.


Edilitar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. édilitaire)

1. referitor la administraţia, la lucrările de interes public ale unui oraş.