OK
X
admonestare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. admonesta)
1.
acțiunea
de
a
admonesta
și
rezultatul
ei;
admonestație,
admonițiune.
2.
hârtie
oficială
care
conține
o
mustrare.
admonestație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. admonestation)
1.
actul
de
a
admonesta,
de
a
da
o
mustrare
severă;
admonestare.
admonițiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. admonition, lat. admonitio)
1.
cercetare
făcută
de
judecător.
2.
admonestare.