Dictionar

Admoniţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. admonition, lat. admonitio)

1. cercetare făcută de judecător.

2. admonestare.


Admonestare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. admonesta)

1. acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; admonestaţie, admoniţiune.

2. hârtie oficială care conţine o mustrare.