Dictionar

Adoral, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adoral; cf. lat. ad „lângă” + os, oris „gură”)

1. (zool.) care se află lângă gură.


Aboral, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. aboral; cf. lat. ab „de la” + os „gură”)

1. opus, îndepărtat faţă de gură.

2. care este plasat pe partea opusă gurii.

3. (antonim) adoral.