Dictionar

Rezultate principale (Aeraţie.):

Aeraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aération)

1. introducere de aer într-un mediu; aerare; ventilaţie.

2. răcire a cerealelor depozitate într-un siloz.


Rezultate secundare (Aeraţie.):

Aerator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérateur)

1. aparat pentru aeraţie.

2. maşină de lucru în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare.


Ventilaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ventilation, lat. ventilatio)

1. împrospătare a aerului dintr-un spaţiu închis; ventilare, aeraţie, aeraj.

2. ~ pulmonară = circulaţia aerului prin căile respiratorii şi plămâni.

3. sistem, instalaţie care împrospătează aerul într-o încăpere etc.


Aerare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. aera)

1. acțiunea de a aera; aerație.

2. introducere de aer într-un mediu lichid, granulos sau fluid.

3. răcire a cerealelor din componența silozului cu ajutorul aerului.