Rezultate secundare (Afective):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Affekt, lat. affectus)
1. reacţie emoţională intensă şi de scurtă durată.
2. denumire generică pentru stările sau reacţiile afective.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affectivité)
1. ansamblu al proceselor afective.
2. comportare emotivă; sensibilitate sufletească.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amimie)
1. pierdere patologică a capacităţii de exprimare prin mimică a unor stări afective, idei etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. gr. noetikos, gânditor)
1. (fil.) referitor la senzaţii şi percepţii, la trăiri subiective, individuale, la stări afective.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropopathie)
1. formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului că în propriu-i corp coexistă fiinţe umane, pe care le simte şi cărora le percepe vocea.
2. atribuirea de însuşiri şi stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii.
3. reprezentare a divinităţii, în sistemele religioase primitive, ca o fiinţă cu sentimente şi pasiuni omeneşti; antropopatism.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. athymie)
1. absenţă a manifestărilor afective, în schizofrenie.
2. (psihologie) stare de indiferență afectivă.