Dictionar

afinare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (afina)

1. acțiunea de a afina; afinaj.
2. operație de purificare a zahărului brut, care precedă decolorarea și rafinarea.
 

cerezină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cérésine)

1. produs prin rafinarea cerurilor de petrol.
 

electrometalurgie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. électrométallurgie)

1. ramură a metalurgiei care folosește în elaborarea și afinarea metalelor și aliajelor procedee electrolitice și electrotermice.
 

furfurol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. furfurol)

1. aldehidă toxică, din furan, solvent la rafinarea uleiurilor minerale sau vegetale și ca insecticid, fungicid etc.
 

pudlaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. puddlage)

1. procedeu (învechit) de obținere a oțelului prin afinarea fontei cu oxigen; pudlare.
 

rafinărie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. raffinerie, germ. Raffinerie)

1. instalație, fabrică pentru rafinarea anumitor produse.