Rezultate principale (Afinitate):
Afinitate
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affinité, lat. affinitas)
1. potrivire, asemănare, apropiere.
2. proprietate a substanţelor de a se combina între ele.
3. (bot.) înrudire, apropiere generică.
4. (jur.) înrudire prin alianţă.
Rezultate secundare (Afinitate):
Afinitate; înrudire
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Affinität; Ähnlichkeit; Annäherung
Acidofil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acidophile)
1. (despre substanţe, ţesuturi, organisme) cu afinitate pentru un mediu acid; oxifil.
2. сarе preferă sau este virulent în solurile acide (agenţi patogeni tericoli, plantă).
3. care se colorează cu acizi (celule, ţesuturi).
Acromatofil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. achromotophil, lat. achromatophilus)
1. care nu are afinitate pentru coloranţi.
Adenovirus
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adénovirus)
1. grup de virusuri cu afinitate pentru mucoasa conjunctivală, faringială şi ţesutul limfatic.
Argirofil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. argyrophile, germ. argyrophil)
1. care are afinitate pentru sărurile de argint.
Auxocrom, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. auxochrome)
1. (hormon vegetal) care are rolul de a stimula sinteza pigmenţilor.
2. (grupare de atomi) care, introdusă în molecula unei combinaţii organice colorate, îi intensifică culoarea şi îi conferă afinitate pentru materialul pe care se aplică.
Bazifil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. basiphile)
1. (plantă) care preferă solurile alcaline.
2. se spune despre o plantă care crește de preferință pe soluri bazice.
3. cu afinitate pentru coloranții bazici; bazofil.