Dictionar

Rezultate principale (Afront):

Afront

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affront, it. affronto)

1. insultă, jignire adusă cuiva în public.


Rezultate secundare (Afront):

Afronta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affronter)

1. a se opune cu curaj; a înfrunta, a brava, a sfida.

2. a apropia prin operaţie buzele unei plăgi.


Afrontat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affronté)

1. (despre motive iconografice) reprezentat prin două animale dispuse faţă în faţă.

2. (heraldică) privind în față sau cu fața către observator.


Anafront

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anafront)

1. front atmosferic în care aerul cald are o mişcare ascendentă.


Catafront

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. katafront)

1. front1 (5) deasupra căruia aerul se deplasează descendent, ce antrenează ascensiunea aerului rece.


Avanie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. avanie)

1. (istorie) vexare, insultă la demnitatea pelerinilor și a străinilor în general, pe care turcii o practicau în Levant cerând bani.

2. afront public umilitor; tratament umilitor pe care o persoană îl primește în mod public.


Competitivitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. compétitivité)

1. calitatea de a fi competitiv.

2. aptitudinea unui individ sau a unui grup de a face față concurenței.

3. (economie) capacitatea unei oferte, a unei companii de a afronta concurența cu șanse de succes.