Dictionar

Agita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/agiter, lat. agitare)

1. tr. a clătina, a flutura.

2. a aţâţa, a instiga la revoltă.

3. a produce vâlvă în public.

4. refl. (fam.) a se frământa.

5. a se zbuciuma, a fi neliniştit.


Agitare (pentru culturi de ciuperci)

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT agitare

2. FR agiter

3. EN agitate; shake

4. DE geschüttelte Pilzkulturen

5. RU встряхивaть культуру; взбaлтычвaть кльтуру; кaчaть культуру

6. HU rázatott (folyékony) tápoldatos tenyészet


Agitat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (agita)

1. care se agită; (despre oameni) neastâmpărat, neliniştit.

2. (fig.) tulburat, nervos.

3. (despre o epocă) frământat.


Agitaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agitation, lat. agitatio, /3/ rus. aghitaţiia)

1. mişcare prelungită; clătinare.

2. stare de nelinişte, de tulburare, de enervare.

3. tumult, zarvă, răscoală.


Agitato

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. agitato)

1. (muz.) (ca indicație de execuție) cântat sau jucat într-o manieră agitată.


Agitator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. agitateur)

1. dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor, la activarea transmiterii de căldură.

2. dispozitiv servind la punerea în mişcare a granulelor unui material.


Agitatoric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. agitatorisch)

1. care are caracter de agitație.

2. care servește sau se referă la agitație.

3. care aparține agitației sau agitatorului.


Agitat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (agita)

1. care se agită; (despre oameni) neastâmpărat, neliniştit.

2. (fig.) tulburat, nervos.

3. (despre o epocă) frământat.


Agitato

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. agitato)

1. (muz.) (ca indicație de execuție) cântat sau jucat într-o manieră agitată.


Agitatoric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. agitatorisch)

1. care are caracter de agitație.

2. care servește sau se referă la agitație.

3. care aparține agitației sau agitatorului.


Animaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. animation, lat. animatio)

1. mişcare continuă şi zgomotoasă (de fiinţe, de vehicule); însufleţire, agitaţie.

2. film de ~ = film constând dintr-o suită de desene animate.


Bazedovism

Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. basedowisme)

1. criză acută, în timpul bolii bazedov, după o tiroidectomie, caracterizată prin creşterea stării de anxietate, agitaţie, tahicardie etc.


Brasa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. brasser)

1. a amesteca agitând puternic.