Dictionar

Rezultate principale (Aglutina.):

Aglutina

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/agglutiner, lat. agglutinare)

1. refl. a se uni, a se lipi strâns.


Rezultate secundare (Aglutina.):

Aglutinant

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT agglutinans

2. FR agglutinant

3. EN agglutinating

4. DE anklebend

5. RU arrлютинирующийся

6. HU összeragadó, agglutinációs


Aglutinant, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)

1. adj. care aglutinează.

2. care se lipeşte.

3. limbă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor ataşate la rădăcina cuvântului.

4. s.m. anticorp care coagulează bacteriile din organism.

5. s.n. substanţă care are proprietatea de a coagula coloizii.

6. material de legătură între agregate.


Aglutinare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (aglutina)

1. acţiunea de a se aglutina.

2. alipire, împreunare prin alipire.

3. aglomerare a bacteriilor, a hematiilor şi a altor celule.

4. (lingv.) alipire şi a unei particule sau unui afix la un cuvânt ori a unui cuvânt la alt cuvânt.


Aglutinare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT agglutinatio

2. FR agglutination

3. EN agglutination

4. DE Agglutination; Verklumpung; Verklebung

5. RU arrлютинaция

6. HU odaragadás, összetapadás, agglutináció


Aglutinat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT agglutinatus

2. FR agglutiné; accollé

3. EN agglutinate; glued together

4. DE angeklebt; agglutiniert; zusammengeballt; verklebt; verklumpt

5. RU склеенный; arrлютинировaнный

6. HU összeragadt, összetapadt, agglutináló


Aglutinat

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. agglutiné, lat. agglutinatus)

1. adj. alipit.

2. (bot.) acolat.

3. (despre materiale) ale cărui particule sunt lipite unele de altele prin adeziune.

4. s.n. aglutinare.


Aglutinare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (aglutina)

1. acţiunea de a se aglutina.

2. alipire, împreunare prin alipire.

3. aglomerare a bacteriilor, a hematiilor şi a altor celule.

4. (lingv.) alipire şi a unei particule sau unui afix la un cuvânt ori a unui cuvânt la alt cuvânt.


Aglutinină

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agglutinine)

1. anticorp care se formează în sistemul reticular şi limfocitar prin administrare de vaccinuri.

2. denumire dată unor substanțe specifice (anticorpi) conținute în anumite seruri, substanțe care provoacă aglutinarea, fie a anumitor microbi, fie a globulelor roșii.


Aglutinoscop

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. agglutinoscope)

1. aparat pentru observarea aglutinării bacteriilor sau a unor componenţi celulari, sub influenţa aglutininei din serul sangvin.


Autoaglomerare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + aglomerare)

1. proces prin care unii cărbuni aglutinaţi pot fi brichetaţi, prin încălzire, fără lianţi; autoaglutinare.


Autoaglutinare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. auto-agglutination)

1. (biol.) aglutinare a globulelor roşii din sânge.

2. proces prin care unii cărbuni aglutinați pot fi brichetați, prin încălzire, fără lianți; autoaglomerare.


Basc 2, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. basque)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Pirinei.

2. (s. f.) limbă aglutinantă vorbită de basci.