Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)
1. adj. care aglutinează.
3. limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor ataşate la rădăcina cuvântului.
4. s.m. anticorp care coagulează bacteriile din organism.
5. s.n. substanţă care are proprietatea de a coagula coloizii.
6. material de legătură între agregate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. auto-agglutinine)
1. (biol.) aglutinină, anticorp al serului care aglutinează hematiile proprii ale individului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. ricina)
1. toxină vegetală din semințele de ricin, care aglutinează globulele sângelui.