OK
X
agonie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agonie)
1.
stare
patologică
foarte
gravă
a
organis-mului,
care
precedă
moartea.
2.
(fig.)
decădere,
declin.
agonic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. agonisch)
1.
referitor
la
agonie;
care
este
în
agonie.
2.
(fiz.)
curbă
~ă
=
linie
de
declinație
magnetică
zero;
agonă.
agoniza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. agoniser, lat. agonisari)
1.
a
fi
în
agonie.
2.
(fig.)
a
fi
în
declin.
agonizant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. agonisant)
1.
care
este
în
agonie;
care
agonizează;
muribund.
autoscopie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. autoscopie)
1.
observație
asupra
propriei
persoane.
2.
simptom
al
unor
boli,
prin
halucinație
al
cărei
obiect
este
imaginea
vizuală
a
propriului
corp
(în
timpul
agoniei,
în
clipa
morții
etc.).
muribund, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. muribundus, fr. moribond)
1.
(cel)
care
se
află
pe
moarte,
în
agonie;
(om)
foarte
slăbit.
2.
(fig.)
(cel)
care
este
pe
punctul
de
a
dispărea.