OK
X
ajungere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. ajunge)
1.
faptul
de
a
(se)
ajunge;
atingere
a
unui
scop.
accede
Parte de vorbire:
vb. intr.
Etimologie: (fr. accéder, lat. accedere)
1.
a
avea
acces
(la
un
loc,
la
o
situație
et
cetera);
a
pătrunde.
2.
a
ajunge
la
ceva,
undeva.
3.
a
fi
de
acord;
a
consimți.
acces
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. accès, lat. accessus)
1.
posibilitate
de
a
ajunge,
de
a
pătrunde
într-un
anumit
loc,
la
cineva
etc.;
intrare,
loc
pe
unde
se
pătrunde
undeva.
2.
(med.)
simptome
care
apar
brusc
și
determină
o
stare
acută
a
unei
boli.
3.
(fig.)
izbucnire
trecătoare
și
violentă
a
unei
stări
sufletești.
4.
(inform.)
proprietatea
sistemelor
de
memorie
de
a
permite
înregistrarea
și
regăsirea
informației.
accesibil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. accessible, lat. accessibilis)
1.
la
care
se
poate
ajunge
(ușor).
2.
ușor
de
înțeles.
adenofibrom
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. adénofibrome)
1.
(med.)
tumoare
glandulară
benignă,
din
celule
și
fibre
conjunctive;
tumoră
benignă
a
sânului
compusă
din
țesut
fibros
și
țesut
glandular
care
ajunge
la
glanda
mamară;
fibroadenom.
adresabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. adressable)
1.
(inform.;
despre
o
memorie)
care
permite
a
se
ajunge
direct
la
singura
informație
căutată.
adresabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (adresabil + -itate)
1.
grad
de
solicitare.
2.
calitatea
de
a
se
adresa
unei
mase
largi.
3.
caracterul
a
ceea
ce
poate
fi
adresat.
4.
(marketing)
capacitatea
de
a
ajunge
la
un
individ
sau
grup
specific
în
timpul
unei
campanii.
5.
(informatică)
capacitatea
de
adresare
a
unui
banc
de
memorie.