Dictionar

ajungere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. ajunge)

1. faptul de a (se) ajunge; atingere a unui scop.
 

accede

Parte de vorbire:  vb. intr.  
Etimologie: (fr. accéder, lat. accedere)

1. a avea acces (la un loc, la o situație et cetera); a pătrunde.
2. a ajunge la ceva, undeva.
3. a fi de acord; a consimți.
 
 

accesibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. accessible, lat. accessibilis)

1. la care se poate ajunge (ușor).
2. ușor de înțeles.
 
 

adresabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adressable)

1. (inform.; despre o memorie) care permite a se ajunge direct la singura informație căutată.