Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (albanistică)
1. specialist în albanistică; albanolog.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Albanistik)
1. disciplină care studiază cultura şi civilizaţia albaneză; albanologie.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (albanistică)
1. specialist în albanistică; albanolog.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (cf. fr. albanologue)
1. specialist în albanologie, în albaneză şi Albania; albanist.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (Albania + -logie, cf. fr. albanologie)
1. disciplină care studiază cultura și istoria Albaniei, precum şi limba albaneză; albanistică.