Dictionar

Albuminemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albuminémie)

1. prezenţa albuminei în plasma sangvină.


Albuminocolie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albuminocholie)

1. prezenţa albuminei în bilă1.


Albuminoid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. albuminoïde)

1. adj. de felul albuminei.

2. s. n. proteină complexă, ca albumina, din ţesuturile cartilaginoase.

3. substanţe proteice din citoplasmă.


Albuminorahie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albuminorachie)

1. prezenţa excesivă a albuminei în lichidul cefalorahidian.


Albuminoreacţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albumino-réaction)

1. reacţie care indică prezenţa albuminei.


Albuminos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. albumineux)

1. (biol.) care conține albumină, care are proprietățile albuminei.

2. apă albuminoasă = soluție din albuș de ou diluat în apă, folosită în special pentru dezotrăvire.