Dictionar

Rezultate secundare (Alcătuit,):

Abrupt, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abrupt, lat. abruptus)

1. I. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.

2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.

3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.

4. II. formă de relief abruptă.

5. porțiune de teren cu pantă foarte înclinată.


Albuginee

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. albuginée)

1. (anat.) membrană fibroasă alcătuită din țesut conjunctiv (conținând o cantitate mare de proteine ​​de susținere) de culoare albă, de densitate semnificativă, care înconjoară anumite organe genitale precum testiculul, ovarul, corpul cavernos și corpul spongios.


Antodiu

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anthode)

1. (bot.) inflorescență alcătuită din flori sesile înghesuite unele în altele; calatidiu, capitul.


Antrachinonă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthraquinone)

1. substanţă organică din antracen, alcătuită din cristale galbene, materie primă la fabricarea unor coloranţi.


Argilos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. argileux)

1. care conține sau este alcătuit din argilă; lutos.

2. (fig.) (despre oameni) pământiu la față.


Armătură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armature, lat. armatura)

1. ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat.

2. totalitatea pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte.

3. construcţie de lemn, de zidărie etc. servind la întărirea pereţilor unei galerii subterane.

4. fiecare dintre plăcile conducătoare ale unui condensator electric.

5. înveliş metalic protector al unui cablu electric.

6. ~ (bucală) = totalitatea părţilor care formează aparatul bucal al insectelor, crustaceelor.

7. (fig.) ceea ce susţine, serveşte ca bază diferitelor părţi ale unui tot; osatură (3), schelet (3).