Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allée)
1. drum într-un parc, într-o grădină, pe margini cu arbori, flori.
3. înşiruire pe două rânduri a unor elemente arhitectuale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. azalée)
1. (botanică) în sens larg, sinonim cu rododendron, și fostul nume al mai multor plante din genul Rhododendron; numele vernacular desemnează astăzi așa-numiții rododendroni „chinezi” (cu frunze caduce) și rododendronii mici de interior veșnic verzi, numiți „japonezi”.
2. (botanică) arbust ornamental, originar din China, cu flori roșii, roz sau albe.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. céphalée)
1. (med.) durere de cap cronică, continuă sau intermitentă; cefalalgie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. contre-allée)
1. alee laterală și paralelă cu o alee principală.
2. pistă pentru bicicliști situată lângă o șosea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. avenue)
1. bulevard, alee care duce la o locuinţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bretelle)
1. sistem de ramificaţie din două diagonale care asigură legătura între două drumuri, căi ferate, conducte magistrale.
2. şosea, alee ocolitoare; centură.
3. (mit.) porţiune de şant care leagă două poziţii de apărare succesive.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. céphalalgie)
1. (med.) durere de cap; cefalee.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. contre-allée)
1. alee laterală și paralelă cu o alee principală.
2. pistă pentru bicicliști situată lângă o șosea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. dromos)
1. (în Grecia antică) pistă specială destinată alergătorilor, în cursele atletice.
2. culoar de acces în casele mesopotamiene, miceniene sau cretane şi în mormintele feniciene.
3. alee mărginită de sfincşi la intrarea în templele egiptene.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éphébocrasie)
1. sindrom care se manifestă (la pubertate) prin cefalee persistentă, cauzată de tulburări endocrine.