Dictionar

Rezultate principale (Algebra;):

Algebră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algèbre, lat. algebra)

1. ramură a matematicii care studiază generalizările operaţiilor aritmetice.


Rezultate secundare (Algebra;):

Algebric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. algébrique)

1. care se referă la algebră; care folosește algebra; care este obținut prin algebră.

2. care conține doar numere, litere și operatori aritmetici.

3. (prin analogie) care este caracterizat de rigoare și abstractizare.


Algebrist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. algébriste)

1. specialist în algebră.

2. matematician care cunoaște, practică sau predă algebra.