Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alimentateur)
1. adj. care alimentează.
2. s. n. dispozitiv pentru alimentarea unei maşini cu combustibil, cu materie primă de prelucrat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. alimentation)
1. acțiunea de a (se) alimenta și rezultatul ei; alimentare.
2. (despre ființe) acțiune de asigurare a elementelor necesare creșterii, conservării; hrănire.
3. (prin analogie) acțiunea de a furniza ceva (unei fabrici, unei mașini etc.) necesar pentru funcționare; alimentat.
4. ceea ce alimentează; hrană, nutriment.
5. ~ publică = rețea de întreprinderi comerciale pentru servirea populației cu produse alimentare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bronchorragie)
1. (med.) sângerare mai mult sau mai puțin severă din vasele care alimentează bronhiile; hemoragie bronhică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. phréatique)
1. califică o pânză de apă subterană.
2. referitor la stratul de apă cel mai apropiat de suprafața pământului.
3. apă ~ă = strat subteran de mică adâncime, care conține apă, care în mod tradițional alimentează fântânile și izvoarele cu apă potabilă.