amilază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amylase)

1. (biochimie) enzimă care provoacă hidroliza amidonului și a glucidelor; diastază.
2. ~ salivară = enzimă găsită în salivă care descompune amidonul în maltoză și dextrină; ptialină.
3. ~ pancreatică = enzimă digestivă secretată de glandele pancreatice, activă în sucul pancreatic, cu funcția principală de a ajuta la digerarea carbohidraților din alimentele ingerate.

automat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. automate, germ. Automat, lat. automatus, gr. automatos)

1. adj. acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație.
2. armă ~ă = (și s. n.) = armă de foc la care armarea se face automat; pistol-mitralieră.
3. (și adv.) care se face mecanic.
4. s. n. aparat, dispozitiv, mașină care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație.
5. ~ de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holului și scările din blocuri.
6. unitate în care băuturile și alimentele ușoare sunt servite automat, prin introducerea într-un aparat a unor fise sau monede.
7. (fig.) om lipsit de voință, fără inițiativă.

bol 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bol)

1. cocoloș.
2. ~ alimentar = pastă din alimentele amestecate în gură cu salivă.
3. vas de metal sau ceramică în formă de calotă sferică; cupă.
4. (muz.) surdină din cupe mobile, din metal sau cauciuc.

calorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calorie)

1. unitate de măsură a căldurii, cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă distilată cu un grad centigrad; unitate de măsură a energiei pe care o dezvoltă în corp alimentele în procesul anabolismului.

digera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. digérer, lat. digerere)

1. a mistui alimentele.
2. (fig.) a înghiți, a suporta lucruri plictisitoare, greoaie.

incisiv 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. incisive)

1. cei patru dinți din față care taie alimentele.