Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. adhérent, lat. adhaerens)
3. s.m.f. cel care aderă la o acţiune comună, la un partid etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. adpressus)
1. (bot.; despre perişori) strâns alipit de tulpină.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. applicatif)
1. având aplicație practică; aplicabil.
2. cu caracter de aplicație; (informatică) referitor la o aplicație.
3. (bot.) alipit pe alt organ fără aderență.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ataşa)
3. s. m. cel mai mic în rang între membrii reprezentanţei diplomatice a unui stat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. contracchiglia)
1. (mar.) grindă longitudinală alipită de chilă, pe care o dublează la partea superioară.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. contre-pilastre)
1. (arhitectură) pilastru plasat vizavi de altul; pilastru alipit altuia.