Dictionar

Rezultate secundare (Altora,):

Adaptator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adaptateur)

1. cel care face o adaptare.

2. specialist care forma necesară ideilor, subiectelor sau scenariilor altora.


Altruism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. altruisme)

1. atitudine binevoitoare şi dezinteresată în favoarea altora; principiu etic preconizând asemenea atitudine.


Autoritarism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoritarisme)

1. caracter, comportament al unei persoane autoritare, care iubește să-și impună voința altora; atitudine autoritară.

2. sistem politic care preconizează autoritatea absolută; sistem politic autoritar.

3. (politică) tendință a unui guvern autoritar, a unui regim deosebit de puternic.


Bovarism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. bovarysme)

1. stare de insatisfacție și autoiluzionare a unei persoane ce se crede altfel decât este și imită felul de a se comporta al altora.

2. tendință de a visa cu ochii deschiși în care visătorul își imaginează este un erou sau o eroină într-o poveste de dragoste, ignorând în același timp realitățile de zi cu zi ale situației (eponimul Doamna Bovary este un exemplu în acest sens).


Concurent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. concurrent, lat. concurrens)

1. adj. care face concurenţă altuia.

2. (mat.; despre linii, planuri) care au un punct, o dreaptă comună, care se intersectează.

3. care tinde către acelaşi rezultat.

4. s. m. f. participant la o competiţie sportivă.

5. negustor, producător care face concurenţă altora.


Conformist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. conformiste)

1. I. care se conformează pasiv uzanţelor şi tradiţiilor stabilite.

2. care respectă strict normele, tradiția, morala curentă etc.

3. II. adept al conformismului; cel care se conformează din interes părerilor, convingerilor altora.

4. (antonime) anticonformist, contestatar, nonconformist.