OK
X
desbălțui
Parte de vorbire:
vb. tr. (regional)
Etimologie: (des- + [îm]bălțui, lat. balteus „panglică”)
1.
a
lua
cununa
de
pe
capul
miresei.
agregat 2
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (după fr. agrégé)
1.
(în
unele
țări)
profesor
~
=
profesor
universitar
care
și-a
obținut
titlul
prin
concurs,
dar
a
rămas
totuși
dependent
de
catedra
altui
profesor.
alonim
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. allonym)
1.
s.
n.
nume
cunoscut
(al
altei
persoane)
cu
care
cineva
semnează
o
lucrare.
2.
adj.
(despre
lucrări)
semnat
cu
numele
altuia.
altera
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. altérer, lat. alterare)
1.
refl
a
se
descompune;
(despre
alimente)
a
se
strica.
2.
(despre
roci)
a
(se)
dezagrega.
3.
(lingv.;
despre
sunete)
a-și
modifica
pronunțarea
sub
influența
altui
sunet.
4.
tr.
a
denatura
adevărul.
5.
(muz.)
a
se
modifica
înălțimea
unui
sunet.
anterior, -oară
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. antérieur, lat. anterior)
1.
petrecut
înaintea
altui
eveniment;
precedent.
2.
situat
în
față.
3.
(despre
sunete)
care
se
articulează
într-un
punct
în
partea
dinainte
a
cavității
bucale.
antimeridian
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antiméridien)
1.
meridian
diametral
opus
altuia.
antonim
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. antonyme)
1.
cuvânt
cu
sens
opus
altui
cuvânt
(ex.
~ul
lui
„mare”
este
„mic”).
2.
joc
care
cere
să
se
caute
un
cuvânt
opus
altuia,
indicat
sau
care
reiese
dintr-o
definiție.