Rezultate secundare (Altul,):
Parte de vorbire: s.m. art.
Origine: (prea + înalt)
1. (în monoteism) ființă supremă, creatoare a universului; Dumnezeu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accession, lat. accessio)
1. (jur.) mod de dobândire a unei proprietăţi prin alipirea unui bun la altul mai important.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. adapta, lat. adaptatio)
1. acţiunea de a (se) adapta; adaptaţie.
2. acomodare.
3. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare.
4. (bot.) modificările morfologice şi fiziologice ale plantei pentru a face faţă condiţiilor de mediu schimbat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adelphophagie)
1. absorbţie a unuia sau a mai multor embrioni animali ori vegetali de către cel mai dezvoltat dintre ei.
2. devorare a unui animal de către altul din aceeaşi specie ori din specii diferite.
3. unire a doi gameţi de acelaşi sex.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ajutage, ajoutage)
1. tub scurt și îngust, adaptat la deschizătura de curgere a unor fluide, pentru a regla debitul; duză.
2. dispozitiv pentru reglarea debitului unui lichid sau gaz.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. allos „altul”)
1. „altul, diferit, deosebit, alternare, alternanță”.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ambulant, lat. ambulans)
1. care se deplasează dintr-un loc în altul pentru a-şi desfăşura activitatea profesională.
2. (antonim) sedentar, statornic.