Dictionar

alumină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alumine)

1. oxid natural de aluminiu, divers colorat, având la bază un mare număr de pietre prețioase.
 

aluminat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aluminate)

1. sare în care alumina joacă un rol de anhidridă acidă.
 

aloxit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aloxite)

1. alumină cristalizată folosită ca produs refractar sau abraziv.
 

aluminat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aluminate)

1. sare în care alumina joacă un rol de anhidridă acidă.
 

aluminifer, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aluminifère)

1. care conține aluminiu sau alumină.
 

aluminit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aluminite)

1. porțelan foarte refractar, pe bază de alumină, din care se fabrică farfurii și caserole.
 

aluminos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alumineux)

1. (chimie) care conține alumină sau prezintă proprietățile aluminei.
 

alumosilicat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alumosilicate)

1. sare naturală din silice și alumină.