deplasa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déplacer)

1. tr., refl. a(-și) schimba locul, a (se) mișca din loc.
2. a face să alunece, a aluneca; a (se) disloca.
3. refl. a pleca undeva pentru un timp limitat.

epicicloidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épicycloïde)

1. curbă plană descrisă de un punct de pe un cerc mobil care se rostogolește fără să alunece pe un cerc fix.

epiciclu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épicycle)

1. cerc care se rostogolește fără să alunece în exteriorul și în planul unui cerc de bază fix; (îvr) epicerc.
2. mic cerc aparent descris de un astru în timp ce centrul său descrie el însuși un alt cerc mult mai mare (deferent).
3. (geol.) ciclu de eroziune întrerupt înainte de a se fi realizat complet.

glisor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. glissoir)

1. dispozitiv care permite unor tipuri de vehicule să alunece pe o pernă de aer deasupra unei suprafețe plane.
2. (tehn.) cursor.

ranversare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ranversa)

1. acțiunea de a ranversa.
2. evoluție acrobatică prin care un avion execută o schimbare de direcție de 180º, săltat brusc în sus și apoi lăsat să alunece pe o parte.

tackling

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. tackling)

1. (sport) manevră dură prin care un jucător încearcă să preia controlul asupra mingii de la un adversar, ca în rugbi sau fotbal; blocare a mingii cu talpa sau cu partea interioară a bocancului; tackle.
2. (fotbal) ~ prin alunecare = gest prin care un jucător încearcă să ia mingea de la un adversar lăsându-și deliberat picioarele să alunece pe pământ, cu un picior întins în așa fel încât să împingă mingea departe de adversar.