Parte de vorbire: s.
Origine: (port. campina)
1. formaţiune de tip savană împădurită, pe nisipuri aluvionare, în Amazonie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (colmata)
1. acţiunea de a colmata; colmataj.
2. umplerea naturală a unui bazin oceanic, marin sau lacustru, ori a albiei unui râu prin aluvionare.
3. lucrare de îmbunătăţiri funciare prin depunerea dirijată a materialului solid purtat în suspensie de apele curgătoare, în scopul ridicării nivelului terenurilor joase, inundabile.
4. umplere a porilor solului cu material solid transportat pe cale mecanică, în scopul micşorării porozităţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. depositum, /2/ după fr. dépot)
1. loc, construcţie unde se depun anumite materiale.
2. formaţiune militară care aprovizionează trupa cu materiale, muniţii etc.
3. valori materiale sau băneşti depuse spre păstrare şi fructificare.
4. acumulare de materiale provenite din dezagregarea rocilor, din depuneri aluvionare sau maritime; sediment.
5. totalitatea vestigiilor de cultură materială care caracterizează un strat arheologic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épipédon)
1. orizont (4) care se formează la suprafaţa solului prin acumularea materiei organice sau aluvionare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épi)
1. dig de piatră sau de nuiele, construit de la malul unei ape curgătoare către larg, pentru a micşora lăţimea acesteia sau a facilita depunerile aluvionare.