Dictionar

amăgitor, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (amăgi + -tor)

1. (persoană) care amăgește, înșelător.
2. ispititor.
 
 

iluzoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. illusoire, lat. illusorius)

1. inexistent; nereal; amăgitor; irealizabil; iluziv, iluzoric.
 
 

decepționant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (decepționa + -ant)

1. care decepționează; dezamăgitor, deziluzionant.