Rezultate principale (Amară):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. amarrer)
1. a fixa obiectele, instalaţiile de la bordul unei (aero)nave.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarre)
1. cablu pentru amararea ambarcaţiilor.
Rezultate secundare (Amară):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (amărî (sau amar) + -(ă)ciune)
1. însușirea de a fi chinuitor, dureros, amar.
3. întâmplare, împrejurare dureroasă, chinuitoare; chin.
5. (loc. adv.) cu ~ = cu tristețe, cu supărare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarrage)
1. amarare.
2. bordaj de susţinere a unui obiect pe o navă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (amăreală + -uță)
1. (bot.) mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici, galbene-aurii, care conțin un suc amar cu proprietăți tonice (Cicendia filiformis); amăruță, buruiană amară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarante, lat. amarantus)
1. plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albeIadj. inv., s. n. (colorant) roşu-violet.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarantacées)
1. familie de plante erbacee apetale: amarantul.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (amărî + -tură)
1. însușirea de a fi chinuitor, dureros, amar; amărăciune.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absinthe, lat. absinthium)
1. plantă amară şi aromatică, cu esenţă toxică; pelin.
2. băutură alcoolică, tare, verzuie, preparată din absint.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adénofibrome)
1. (med.) tumoare glandulară benignă, din celule și fibre conjunctive; tumoră benignă a sânului compusă din țesut fibros și țesut glandular care ajunge la glanda mamară; fibroadenom.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aeromammography)
1. radiografie mamară după insuflarea aerului în spaţiul retromamar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarrage)
1. amarare.
2. bordaj de susţinere a unui obiect pe o navă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarantacées)
1. familie de plante erbacee apetale: amarantul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarre)
1. cablu pentru amararea ambarcaţiilor.