Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amalgamateur)
1. utilaj pentru extragerea aurului din minereuri.
Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. amateur, lat. amator)
1. (cel) care manifestă o plăcere deosebită pentru ceva; (cel) dispus să cumpere ceva.
2. (cel) care are preocupări pentru artă, un sport etc., fără a exercita ca profesionist; diletant.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. amateurisme)
1. practicare, ca amator, a unui sport, a unei arte etc.; diletantism.
2. caracter al celui care exercită o meserie, o artă etc., ca amator, cu mai puțină calificare decât profesionistul.
3. (prin extensie) caracter de amator al muncii unor persoane necalificate sau neglijente.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (amator + -istic)
1. care sugerează sau reflectă eforturile unui amator; care nu pare profesionist.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT amicus fungorum; mycophilus
2. FR mycophile; profane; amateur
4. DE Pilzfreund; Laie
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT noxius; nocens; pernicious
2. FR malfaisant; délétere; funeste; maléfique; nocif; nuisible
3. EN inimical; deleterious; harmful; noxious; injurious
5. RU вредный; пarубный; rубительный; rибельный
6. HU ártalmas; káros, kártékony, kártevő
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acné)
1. (med.) afecțiune inflamatorie a glandelor piloseboreice, prin apariția de coșuri, puncte negre etc. pe piele; este o boală inflamatorie a pielii în care glandele sebacee joacă un rol cheie.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr., sp. aficionado)
1. amator de lupte cu tauri; (prin ext.) persoană care este pasionată de ceva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. albugo)
1. opacifiere inflamatorie a corneei, sub formă de pată albă.
2. pată albă care se formează pe unghie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. alligator)
1. crocodil lung, cu botul lat, din fluviile Americii şi ale Chinei.
2. (fam.) amator pasionat de muzică (de jaz); fan.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. amateurisme)
1. practicare, ca amator, a unui sport, a unei arte etc.; diletantism.
2. caracter al celui care exercită o meserie, o artă etc., ca amator, cu mai puțină calificare decât profesionistul.
3. (prin extensie) caracter de amator al muncii unor persoane necalificate sau neglijente.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. analyste)
1. specialist în analiza matematică, informatică, economică, psihologică etc.
2. (psihanaliză) persoană care efectuează o analiză; psihanalist.
3. (inform.) ~ programator = specialist care selectează metodele de utilizat pentru a rezolva o problemă pe computer.
4. (economie) ~ financiar = specialist angajat de bănci, societăți financiare sau persoane fizice, care este însărcinat cu studierea documentelor financiare emanate de companii pentru a trage concluzii despre solvabilitatea acestora, perspectivele acestora și mișcarea titlurilor lor în bursă.