Dictionar

Rezultate principale (Ambiţie;):

Ambiţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambition, lat. ambitio)

1. aspiraţie, dorinţă puternică de onoruri, de parvenire.


Rezultate secundare (Ambiţie;):

Ambiţiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. ambitionner)

1. tr. a trezi ambiţia, dorinţa de a face ceva.

2. refl. a fi stăpânit de ambiţie; a se încăpăţâna.


Ambiţios, -oasă

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. ambitieux, lat. ambitiosus)

1. (om) stăpânit de ambiţie.

2. (om) încăpăţânat.


Arivism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. arrivisme)

1. comportament de arivist, persoană hotărâtă reușească, parvină prin orice mijloace și cu orice preț.

2. comportament inspirat de o ambiție fără scrupule.


Megalomanie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. mégalomanie)

1. ambiție, mândrie disproporționată, gust pentru grandios, colosal; grandomanie.

2. comportament patologic caracterizat prin dorința excesivă de glorie, de putere (nebunia grandorii).


Vanitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vanité, lat. vanitas)

1. ambiţie deşartă şi trufaşă; orgoliu, trufie, înfumurare, îmgâmfare.

2. deşertăciune.


Veleitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. velléité)

1. pretenţie, dorinţă, ambiţie (nejustificată).