Dictionar

amendativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. amendative)

1. care servește la amendare sau modificare; corectiv.
 

amendabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amendable)

1. (mai ales despre legi) care poate fi amendat, care se poate îndrepta, căruia i se pot aduce îmbunătățiri.
 

inamendabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. inamendable)

1. care nu se poate amenda; care nu poate fi amendat, modificat; neamendabil.
2. (antonim) amendabil.