Rezultate secundare (Ameninţări;):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. extorquer, lat. extorquere)
1. a obţine ceva (în special bani) cu forţa, prin ameninţări; a stoarce.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fulminer)
1. intr. (fig.) a profera ameninţări.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. proférer)
1. a spune, a rosti injurii, blesteme, ameninţări.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. scène, it. scena, lat. scaena)
1. parte mai ridicată a unei săli de teatru, unde joacă actorii.
3. a părăsi ~a = a) a se retrage din teatru; b) a se retrage dintr-o activitate; a pune în ~ = a organiza felul în care se va reprezenta o piesă de teatru.
4. decorurile pentru a reprezenta locul unde se petrece acțiunea unei piese sau a unui film.
5. subdiviziune a unui act dintr-o operă dramatică, marcată prin intrarea sau ieșirea unui personaj; succesiune de cadre dintr-un film care înfățișează o acțiune distinctă.
6. scurtă etapă în desfășurarea unei opere literare în care se consumă o singură întâmplare, într-un cadru neschimbat.
7. loc unde se petrece o acțiune, o activitate.
8. acțiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva.
9. ceartă, ieșire violentă, scandal.
10. a-i face cuiva ~ (sau ~e) = a aduce cuiva reproșuri cu vorbe violente, amenințări, plâns.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. terreur, lat. terror)
1. frică, groază, spaimă provocată intenţionat, prin ameninţări şi alte mijloace de intimidare.
2. asuprire bazată pe intimidare; timorare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. terrorisme)
1. folosirea deliberată şi sistematică a unor mijloace violente sau ameninţări de natură să provoace teamă şi neîncredere, panică şi nesiguranţă, ignorând orice norme umanitare.