Rezultate secundare (Ameninţător):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. bellicosus, fr. belliqueux)
1. războinic, agresiv; ameninţător.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déréliction)
1. (fil.) stare de însingurare şi neputinţă, de împotrivire în faţa unui destin ameninţător şi implacabil; sentiment al „aruncării” omului într-o lume indiferentă şi ostilă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fulminant)
1. care produce explozie; exploziv.
2. (fig.) violent, ameninţător.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. z/ero/ e/economic/ g/rowth/, creştere economică zero + -ism)
1. teorie filozofico-economică de esență neomalthusianistă limitativă, potrivit căreia populația globului, cererea de produse alimentare și poluarea ar înregistra creșteri într-un mod progresiv, amenințător, în timp ce resursele globului s-ar afla în cantități limitate, lumea îndreptându-se astfel rapid spre autodistrugere.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. bellico, din lat. bellum „război”)
1. referitor la război; de război.
2. care are o atitudine războinică, bătăioasă, agresivă; amenințător.