Dictionar

ametist

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. améthyste, gr. amethystos)

1. varietate violacee de cuarț, piatră semiprețioasă.
 

amețitură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ameți + -itură)

1. tulburare a echilibrului stării fizice a unei persoane (din cauza bolii, a indispoziției, a emoției); amețeală.
 
 
 

agametangiu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agamétange)

1. corp de fructificație în care se dezvoltă agameții.
 

agamic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. agamicus)

1. care nu produce gameți.
2. rezultat fără proces de fecundație.
3. rezultat pe cale asexuată; partenogenetic.
 

agamotrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agamotrope, lat. agamotropus)

1. (biol.) care nu prezintă mișcări de atracție reciproce între gameții conjugați.
2. (bot.) fără mișcări gamotropice.
 
 

amfigonie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphigonie)

1. reproducere sexuată la gameți de la indivizi diferiți; amfigeneză (1).