Dictionar

Amiantă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amiante)

1. (mineralogie) silicat natural hidratat de calciu și magneziu, cu contextură fibroasă, filtrantă și ignifugă; azbest.

2. (var.) (s.n.) amiant.

Amiantifer, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiantifère)

1. (mineralogie) care conține amiantă (varietate de azbest).

Amiantin, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiantin)

1. făcut din amiantă.

2. verzui-alb ca amianta.