Dictionar

amor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. amor)

1. iubire, dragoste.
2. ~ propriu = atașament de prețuire exagerată a propriilor calități.
 

amoral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amoral)

1. care nu are noțiunea de moralitate.
 

amoralism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amoralisme)

1. concepție care preconizează renunțarea la principiile morale; negare a oricărei morale.
 

amoralist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. amoraliste)

1. (adept) al amoralismului.
2. I. care respinge toate valorile morale.
3. II. cel care pledează pentru indiferență față de principii, față de imperativele moralității.
4. persoană care adoptă o atitudine contrară valorilor morale.
 

amoralitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amoralité)

1. atitudine a omului amoral.
2. caracterul amoral al unei acțiuni, al unui cuvânt, al unui lucru etc.
3. (antonim) moralitate.
 

amoretă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Amorette)

1. statuetă de copil cu aripioare.
2. statuetă reprezentând pe Amor, zeul dragostei la romani.
 

amorez, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. amoureux)

1. iubit(ă).
2. (fam.) adorator, îndrăgostit.
3. prim-~ = actor care interpretează rolul tânărului îndrăgostit într-o piesă de teatru.
 

acroparestezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acroparesthésie)

1. tulburare a sensibilității cu amorțire în extremitățile membrelor.
 

alcov

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alcôve)

1. nișă într-un zid pentru a așeza un pat; (p. ext.) pat.
2. budoar.
3. (fig.) loc intim pentru raporturile amoroase.
 

ametabolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amétabole)

1. (despre insecte) care nu prezintă metamorfoză.
 

amfibol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphibole)

1. mineral din rocile eruptive ori metamorfice, din silicați de magneziu, fier, calciu, sodiu și aluminiu.
 

amfibolit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphibolite)

1. rocă metamorfică cu textură șistoasă, din amfiboli.
 

amiloidoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amyloïdose)

1. boală gravă a metabolismului constând din depunerea în țesutul conjunctiv a unei substanțe proteice amorfe asemănătoare cu amidonul.