amuza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. amuser, s’amuser)

1. (refl.) a petrece în mod plăcut și vesel; a se distra, a se înveseli, a se desfăta.
2. (tr.) a face să se amuze; a înveseli; a distra.

amuzament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amusement)

1. distracție, divertisment, destindere.

amuzant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amusant)

1. care amuză, provoacă veselie și râs prin cuvinte sau comportament; comic, hazliu.
2. care ocupă în mod plăcut mintea, care distrează.

amuzat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (amuza)

1. care se amuză; distrat, înveselit, desfătat.

ambetant, -ă

Parte de vorbire:  adj. (franțuzism învechit)  
Etimologie: (fr. embêtant)

1. care ambetează; plictisitor.
2. care provoacă necazuri, neplăceri.
3. (antonime) amuzant, plăcut.

amuzant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amusant)

1. care amuză, provoacă veselie și râs prin cuvinte sau comportament; comic, hazliu.
2. care ocupă în mod plăcut mintea, care distrează.

atracție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. attraction, lat. attractio)

1. înclinație puternică spre cineva sau ceva.
2. farmec.
3. tendință de apropiere a două elemente lingvistice.
4. (fiz.) forță care tinde să apropie corpurile.
5. ~ universală = proprietate a tuturor corpurilor din univers de a se atrage reciproc; gravitație.
6. (pl.) distracție, petrecere, amuzament.
7. număr de ~ = număr din programul unui varieteu, al unui circ.

atrapă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attrape)

1. aparență înșelătoare; păcăleală.
2. obiect destinat a înșela prin amuzament.
3. siluetă, manechin pentru atragerea vânatului.

bulevardier, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. boulevardier)

1. adj. de bulevard.
2. (fig.; despre piese de teatru, spectacole) ușor, amuzant.
3. s. m. f. bulevardist.

distra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. distraire)

1. tr. a petrece, a face pe cineva să folosească timpul în mod plăcut.
2. tr., refl. a petrece, a (se) destinde, a (se) amuza.