Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. débit)
1. cantitate de fluid sau de material pulverulent care trece în unitatea de timp printr-o secţiune dată a unei conducte, a unui canal
2. cantitate de material transportată, prelucrată sau furnizată de o maşină, instalaţie etc. în unitatea de timp.
3. ~ cardiac = cantitatea de sânge expulzată din ventricolul stâng în aortă la fiecare contracţie a inimii; ~ de foc = numărul de lovituri trase de o gură de foc în unitatea de timp; (inform.) ~ de informaţie = cantitatea de informaţii transmise în unitatea de timp, dintr-un sistem de comunicaţie.
4. numărul de vehicule ce trec printr-un punct al unui drum în unitatea de timp.
5. cantitatea de forţe şi mijloace care pot trece în unitatea de timp peste un curs de apă.
6. cantitatea de calorii pe care o produce o instalaţie în unitatea de timp.
7. (fig.) şuvoi, torent de cuvinte, flux verbal.
8. vânzare (de mărfuri) cu amănuntul.
9. local unde se vinde cu amănuntul; tutungerie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. débiter)
1. a furniza o anumită cantitate de fluid (lichid, gaz), de energie etc.
2. a vinde (mărfuri) cu amănuntul. (fig.) a vorbi, a spune lucruri inutile, prostii, minciuni.
3. a tăia (lemn, tablă, marmură etc.) în bucăţi de anumite forme şi dimensiuni, care urmează a fi folosite sau prelucrate ulterior.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. Detaillist)
1. comerciant, negustor care vinde cu amănuntul.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. piazza)
1. spațiu (întins) unde se întâlnesc și se întretaie mai multe străzi într-un oraș.
2. loc unde se vând și se cumpără mărfuri cu amănuntul (mai ales alimente, zarzavaturi).
3. categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresia totalitatea relațiilor economice ce apar în procesul de vânzare-cumpărare a mărfurilor.
4. ~ valutară = ansamblul operațiilor de vânzare-cumpărare de valută.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. picaresque, sp. picaresco)
1. referitor la picarism, caracteristic picarismului.
2. desemnează un gen literar spaniol, din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea, al cărui personaj principal este un aventurier marginal și necinstit; care se inspiră din acest gen.
3. (despre anumite opere literare) care, prin intermediul personajelor aparținând mediului interlop (cerșetori, vagabonzi, aventurieri etc.), investighează, cu accente satirice, cele mai diverse medii sociale, moravuri etc., reliefând amănuntul pitoresc, într-un limbaj cu elemente argotice și familiare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după engl. supermarket)
1. magazin de vânzare cu amănuntul, de obicei cu autoservire, cu o suprafață comercială cuprinsă între 400 și 2500 m²; magazin universal mare; supermarket, (anglicism) big-store.