Dictionar

Rezultate secundare (Ancorarea):

Antenist

Parte de vorbire: s.
Origine: (antenă + -ist)

1. muncitor specializat în ancorarea şi repararea antenelor de televiziune.


Bloc 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bloc, blocus)

1. bucată, masă mare dintr-o materie solidă și grea; corp, obiect dintr-o bucată.

2. masiv de beton pentru ancorarea armăturii la elemente grele de beton precomprimat; material de construcție din piatră naturală, beton, ceramică.

3. ~ continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime.

4. (poligr.) caracter de literă înrudit cu caracterul grotesc.

5. grămadă de obiecte, lucruri etc. care formează o masă unică.

6. în ~ = împreună, laolaltă; ~ alimentar = serviciu într-un spital care asigură pregătirea și servirea hranei bolnavilor; ~ operator = parte a unui serviciu de chirurgie rezervat operațiilor.

7. mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc.

8. ansamblu de mărci poștale detașate dintr-o coală.

9. piesă metalică turnată a unei mașini, care cuprinde cilindrii unui motor, camerele de răcire și conductele de distribuire.

10. mecanism care permite manevrarea macazului de cale ferată din cabina acarului sau din stație.

11. grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari înscrie un punct dintr-o lovitură de atac.

12. (în S.U.A.) porțiune de stradă delimitată de două intersecții.

13. unitatea dintre (supra)structura unei societăți istoric determinate și relațiile dialectice dintre ele.

14. alianță, înțelegere (între state, partide etc.).

15. (med.) obturare a unei căi vasculare sau întrerupere a circulației printr-un vas.

16. întrerupere a unei conductibilități neuromusculare.

17. (inform.) ansamblu de circuite ale unui ordinator îndeplinind aceeași funcție.


Bolard

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bollard)

1. stâlp scurt de metal, lemn sau beton, montat pe chei, la ancorarea navelor.


Capelină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capeline, it. cappellina)

1. coif de fier în evul mediu care acoperea şi ceafa, purtat de pedestraşi.

2. bandaj circular pentru imobilizarea fracturilor, ancorarea aparatelor şi protezelor chirurgicale.

3. pălărie de damă cu boruri foarte largi.


şpring

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. spring)

1. parâmă pentru ancorarea navei.


Tangon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. tangon)

1. (mar.) drug de lemn orizontal, sprijinit cu un capăt de bordajul navei și susținut de o balansină, la ancorarea bărcilor și pe care marinarii pot coborî în bărci.

2. bară rotundă, cu un cârlig la capăt, destinată întindă colțul velei din proră, când barca are vânt din pupă.